
M-am gandit ca daca tot mai sunt cateva zile de vacanta sa va propun cateva carti pe care le-am gasit incantatoare, unele amuzante si usoare, altele de suflet, in orice caz, carti care iti fac ziua mai frumoasa.
Povesti corecte politic de adormit copiii
James Finn Garner
De cand delirul a devenit forma de viata curenta, nici povestile nu mai sunt ce-au fost. Ele s-au pliat pe nevoile momentului si au luat forme mutante. In lumea microcefala a corectitudinii politice, basmul s-a transformat in raport de activitate si feeria in memorandum de intelegere. Craiesele, printii si zmeii au evadat din colivia viselor prescolare si au facut pasul in categoria persoanelor cu insusiri (pardon, abilitati) si handicapuri (pardon, dizabilitati). Zana vorbeste ca un presedinte de ONG, iar Motanul incaltat are un discurs de lider sindical trimis la specializare peste Ocean. Nu mai recunoastem nimic. Peste decorul clasic al povestii James Finn Garner a montat schelele unei constructii fara noima, de care razi scuturat de un fior incomod. Daca asa arata noua lume a copilariei, pare sa ne spuna el, singura solutie e refugiul printre amintirile de pe vremea cand balaurul era balaur, sirena era sirena, iar tigrul isi sfasja prada fara sa dea doua cepe degerate pe politica sanselor egale.
Comédii la portile Orientului
rasul lumii
Ce inseamna, de fapt, Comédii la portile Orientului ? Inseamna mai multe: umor tonic, haz vehement, ochi critic fixat asupra subrezeniilor indigene, verva cotropitoare, limbaj luxuriant si un farmec al rostirii care nu se obtine din dictionare si compendii. Aveti de-a face, asadar, cu un volum de gala. Rostul lui e sa ne binedispuna si sa ne reconecteze la literatura pura. Caci dincolo de eventuala lor miza pedagogic-moralizatoare, Comédiile asta sunt: bucati sau mai degraba bucate literare, din care nu lipseste nici o mirodenie si care alcatuiesc un ospat inubliabil.
Andrei Plesu descrie o Romanie fara fard, dezbracata de sclipici si livrata cu toate scrantelile, ezitarile, boacanele, excesele si abdicarile ei postdecembriste. O Romanie haotica si deliranta, ambigua si abrupta, hazlie si inconsecventa. Un spatiu al candorilor si al coniventelor, al farafastacului pompos si al formei fara fond.
Usa Interzisa
„Ce mai e si cartea asta? Jurnal, de fapt, nu e, tratat nu e, roman nu e. Cel mai corect ar fi sa spun ca este explozia (neincadrabila) a fiintei mele pe parcursul unui an. Dar ce lucru formidabil: aceasta explozie ma reda mie insumi intreg.“
Gabriel Liiceanu
Despre ingeri
„Ingerii convertesc abisul dintre Dumnezeu si om intr-un spatiu al comunicarii. Ei dau consistenta si viata acestui spatiu, transmitand omului semnele lui Dumnezeu si lui Dumnezeu rugaciunile omului“
Andrei Plesu
Pescarusul Jonathan Livingston
Richard Bach
Pescarusul Jonathan Livingston este, dupa Micul Print, cea mai citita parabola moderna. Nu, nu e important ca povestea vorbeste despre ordine si dezordine, despre conformism si disidenta, despre cardul care caraie si solitarul care tace si zboara. Nici relatia maestru-discipol despre care nu mai ramane aproape nimic de spus dupa ce citesti cartea nu e cel mai important lucru in aceasta istorie si nici exemplara lectie de libertate pe care o primim. Important este insa felul in care raspunde pescarusul Jonathan la nedumerirea tanarului sau prieten: „...Nu inteleg cum poti iubi un card de pasari care tocmai au incercat sa te ucida.“ Cititi raspunsul pe care il primeste invatacelul si veti descoperi sensul parabolei si ceea ce e cu adevarat important in ea.
Cartea este dedicata „...adevaratului Pescarus Jonathan care traieste in noi toti“. Ramane sa verificati dumneavoastra daca „noi toti“ meritam dedicatia.
Oameni din Dublin
James Joyce
Batranul Dublin, dragutul Dublin, murdarul Dublin. Oameni oarecare, copii, batrani, muribunzi, tineri cu ganduri de mariaj, sefi si subalterni, betivi, habotnici, gazetari, matusi, prizonieri ai unui oras mare, cenusiu, cald si trist. Reverendul Flynn ramas amintire in mintea unui copil, necunoscutul care vorbeste ciudat, fata care nu stie sa scape de acasa, tinerii burlaci Corley si Lenehan, locatarii din Pensiunea Mooney, ratatul Farrington, Gabriel Conroy si, in final, ninsoarea „peste toti cei vii si cei morti“. Oameni din Dublin. Ridurile orasului sunt vietile lor. Orasul lor este cartea dumneavoastra.
0 comments:
Post a Comment