Deseori mintea mea se intoarce la exemplul clasic cu maimutele, bananele si dusurile reci din sociologie. Vezi ca e aici explicat pe la mijlocul paginii. Cand ceva pare normal, dar nu mai stim exact de ce facem ceea ce facem. Ma gandeam la doua lucruri - ce se intampla cu Polaroid si Kodak si pe de alta parte comportamentul meu de consum social media din ultima vreme (mai pe romaneste, mai rarut ca'i mai dragut).
Uneori ma simt ca intr-un cerc vicios super alimentat din toate partile de parca la un moment dat stau in mijlocul unei tornade si ma intreb de ce. :-) Sa incerc sa explic: tot ce este in jurul tau de la posibilitati tehnologice - de la aparatul foto, la telefon, camera video, laptop, etc. - la modul de consum al informatiei te tot "imbie" sa dai share, sa impartasesti ce se intampla in viata ta, mintea ta, emotiile tale pe toate canalele de consum / internet. Numai ca incep sa pierd care este relevanta intregului sistem. Macar pe vremuri era din start asl pls si stiai cum stai. Acum e usor automatizat tot, a devenit instinctiv sa spui lucuri cu care inainte erai mai precaut - sunt suparat/fericit pe ceva dam pe twitter cu share pe facebook, comentam tot ce se intampla pentru ca trebuie sa ai o opinie despre tot, doar asa e sistemul, asa face toata lumea - dam share la articole pentru ca si alti x prieteni de-ai nostri au facut-o si tot asa. peer to peer indirect pressure and so on... Prea putina informatie e impartasita doar pentru valoarea ei, iar ceea ce este personal are o pondere extrem de mare in comunicare, mult prea mare. Tin la tine si fara sa stiu ce pijama ai primit. Nu asta te defineste...In fine, inainte era mai simplu la nivel personal vs ce fac public pentru toata lumea. Acum toate sunt in public si asta este hmmm o provocare :-)) serios, deseori ma bucur ca imi place ceea ce fac si ciudatenia asta de comunicare + online + IT insa daca te detasezi un pic de zbucium vezi de la o posta ca ceva nu e chiar ok. E ca si in discutiile despre capitalism sau good society - nu poate sa creasca pe plus la nesfarsit in acelasi sistem de referinta. Pentru comunicatori, sociologi, politicieni, etc. e un mediu extrem de interesant; pentru societate / societati cred ca trebuie sa ne gandim un pic mai pe termen lung si sa nu uitam care e scopul, ce facem cu tot ce se intampla si mai ales de ce facem ceea ce facem... Si daca tot se poate, toata lumea o face si altfel esti in afara sistemului e weird ce o sa se intample cu toate retelele sociale si internetul... doar un gand de buna dimineata asa. hai ca pun de-o cafea. :)
[later edit] hai ca m-am desteptat... cred :)) ce face cafeaua din om, dar adevarul e ca mi-a picat o fisa cu care eu sunt destul de multumita. Trebuie schimbat focusul de pe sine pe ceilalti in comunicare. In loc de o multime de indivizi egocentristi intr-un sistem, sa avem un sistem din interactiuni intre indivizi insa intr-un mod mai concret si cu o pondere mai mare decat este acum. Uite am gasit doua posturi in care am mai vorbit despre asta. E tot pe acolo: Co-creation / de dimineata la cafea.
0 comments:
Post a Comment